miercuri, 15 iulie 2015

Istanbul - pe urmele lui Suleyman (ziua I)



Cornul de Aur si podul Galata vazute din gradinile moscheii Suleiman

      În aprilie ne-am hotărât sa facem  un city-break la Istanbul, sa vedem oraşul de pe doua continente şi sa călcăm pe urmele lui Suleiman (ce face serialu’ din om!). Obiectivul era în vizor de ceva vreme, fiind mult lăudat de calatorii de toate tipurile şi citind multe lucruri de “de bine” despre vechiul Constantinopol,  însa turkish soap opera a pus capac :)
Ziua I
Cu bilete la Tarom, din Bucuresti până la Istanbul nu  se face mai mult de o oră şi un sfert, n-ai timp nici să-ţi bei cafeaua, aşa că am aterizat teferi pe aeroportul Ataturk în dimineaţa zilei de vineri, 17.04.2015, pe la 10.
       După o coada mică (precizare importanată fiindcă, de obicei, e diatami codoiu') la paşapoarte, degrabă ne-am îndreptat spre metrou, am cumparat,  de la automate, Istanbul Kart (card de transport util si comod, utilizat la comun, de patru persoane), luând linia M1, până la capăt – staţia Yenikapi, aici schimbând cu linia Marmaray, cea care trece pe sub Bosfor, spre malul asiatic, sşi am coborat la prima staţie, Sirkeci, în zona căreia aveam cazarea – hotel Erenler.
    Cazare rapida, apoi am luat in piept aerul otoman, in haosul din Eminonu-Podul Galata, un pic derutati de iarmarocul perpetuu din zona. Am ochit insa vapoarele ce fac minicroaziere, de cca o ora juma’, si ne-am urcat intr-un vapor al firmei Turyol, ce plimba turistii neobositi, pana la al doilea pod peste Bosfor si inapoi; plimbarea merita, timpul sa fie frumos, se vad  insirate o gramada de obiective iconice ale Istanbulului: palatul Dolmabahce, moscheea Ortakoy, cetatile Rumeli Hisari (ridicata de Suleiman in ajunul cuceririii Constaninopolului) si Anadolu Hisari, podurile Bosfor si Mehmet Fatih, Turnul Fecioarei, Topkapi etc. Pitorescul croazierei este indiscutabil, poze nenumarate, un ”mast si” sau “mast tu du”, ce mai incolo si incoace!
    Dupa debarcarea reusita, inapoi la Eminonu (aici e centrul transportului in Istanbul: tramvai, vapor pentru partea asiatica sau Cornul de Aur, autogara, metrou in apropiere la Sirkeci), am mers un pic in bazarul de mirodenii, nu atat sa savuram aromele, mai mult sau mai putin imbietoare, cat pentru necesitatea practica de a schimba Euro in lire turcesti, ceea ce am si facut la un pret de cca 1 Euro/2,89 lire.  

Moscheea Rustem Pasa
            In acest bazar se afla o mosche micuta, cam ascunsa trecatorului grabit, si anume Rustem Pasa. Personjul a fost mare vizir, un fel de prim ministru, pe vremea lui Suleiman, plus ca i-a fost si ginere sultanului, fiind casatorit cu Mihrimah, fiica padisahului, si a lasat la moartea sa o avere fabuloasa pentru acele timpuri; era de orgine croata, luat ca prizonier in sistemul devshirme (tribut de sange), adica baietii si adolescentii crestini, capturati in teritoriile ocupate, erau dusi la Istanbul, crescuti in religia islamica, si formati militar pentru a servi sultanului, ca un extrem de loial  corp  militar, de elita, profesionist – iencerii (cei mai capabili erau avansati pana la functii foarte inalte, apropo de Mimar Sinan, Rustem, sau Sokollu). Moscheea  a fost ridicata dupa moartea lui Rustem, in 1561, de catre arhitectul Mimar Sinan, un fel de Michelangelo turc, ce a ridicat nenumarate moschei importante,  e drept, parca, facute dupa calapodul Hagiei Sofia. Daca majoritatea turistilor istanbulezi:)  cauta Moscheea Albastra, putini stiu ca  mai albastra este moscheea Rustem Pasa, placata pe interior cu faianta albastra de Iznik (de fapt Niceea, unde s-a tinut primul conciliu-sinod ecumenic crestin, in 325, localitate de langa Bursa). Insa daca e sa discutam despre albastrul moscheilor, ca un pont, va pot spune ca, dupa umila mea parere, de vizitator de moschei, putin avizat si amator, cea mai albastra, ca o floare albastra :), este moschea Sokollu Mehmet Pasa, pe care am vizitat-o in alta zi. In interiorul moscheii, liniste si pace, nici necuratu’ nu era, ne-am odihnit un pic la racoare, pe somptuosul covor rosu, am admirat modelu’ de faianta si am hotarat sa renovez baia de acasa, sa-mi pun si eu la fel, in stil otoman:) , scuzati blasfemia artistica,  si ne-am retras respectuos, incaltandu-ne la loc, iar sotia lepadand straiele ciudate si atotacoperitoare, primite la intrare.
          Am continuat periplul  pe strazile ce leaga bazarul de mirodenii de marele bazar, strecurandu-ne cu gratie printre tarabe si negustori ambulanti, croindu-ne cu vitejie calea pe aceste stradute in panta si supraaglomerate cu turisti, gura casca si vanzatori guralivi. In varful dealului  este moscheea Suleiman, una din marile realizari ale marelui Mimar Sinan. De fapt aici este un intreg complex, de medrese (scoli religioase), imarete (bucatarii), biblioteca, cimitir (unde sunt inmormantati  Suleiman’, fiica sa Mihrimah si sotia  Roxelana-Hurem. Moscheea, in sine, este enorma, rivalizeaza cu  cea din Edirne,  despre care se zice ca este cea mai mare reusita a lui Mimar Sinan.  La monumentele lui Suleiman si Roxelanei era inchis, asa ca trebuit sa ne multumim sa le vedem sicriele pe geam (cam morbida curiozitatea, dar daca tot am ajuns pe acolo, doar eram pe urmele lui Suleiman, nu-i asa:) !), dar ne-am consolat cu perspectivele panoramice, din gradini, asupra Cornului de Aur.  Intr-un colt al complexului, intr-o mica gradina triunghiulara, stradal,  se afla mormantul modest al lui Mimar Sinan, care mi-a adus aminte de banala piatra de mormant a altui mare arhitect, Bernini, ce are, in chip de mausoleu,  doar o biata lespede in biserica Santa Maria Maggiore, din Roma, pe care calca nesimtitori, majoritatea vizitatorilor, asa ca rezum cu o concluzie de valoros critic de arta :): marii arhitecti au morminte simple!

Micul mausoleu al lui Mimar Sinan. Pe strada din stanga se ajunge la cafeneaua cu acelasi nume
      Imediat langa Mimar Sinan Turbesi, pe strada Fetva Yokusu, la vreo 50 m distanta, se afla cafeneaua Mimar Sinan, cu o intrare cam de gang, obscura, insa odata urcate scarile, aveti acces la o terasa ieftina, nepretentioasa, cu o panorama execelenta, asupra intregii zone Eminonu-Podul Galata.
          Periplul nostru a continuat spre moscheea Sehazde, trecand in drum si pe la moscheea Kalenderhane, fosta biserica ortodoxa bizantina, datand din secolul al XII-lea, cedata de Suleiman unei secte a dervisilor, Kalenderi.

Moscheea Sehzade
 Moscheea Printului (Sehzade), a fost dedicata de Suleiman fiului sau Mehmed, mort de tanar (nu e prea clar daca a murit de moarte buna sau asasinat). In cimitirul de langa moschee mai sunt mausolee si pentru Rustem Pasa si alt fiu al lui Soliman, Cihangir. Chiar langa moscheea Sehazde este Apeductul lui Valens (Bozdoğan Kemeri), impresionanta marturie a perioadei romane.
Dupa ce am trecut pe langa Universitate si turnul lui Baiazid, pe inserat, ne-am intors in Sultanahmet, luand tramvaiul din zona bazarului, am bantuit pentru poze in parcul dintre Hagia Sofia si Moschhea Albastra si ne-am retas, hamesiti, la un  restaurant din zona, unde mancarea fost memorabila, dar nu mai tin minte ce am mancat:).


Turnul Galata

Palatul Dolmabahce

Moscheea Ortakoy

Podul Bosfor

Turnul Fecioarei

Palatul Topkapi

Moscheea Suleiman

Moscheea Suleiman

Moscheea Suleiman

Mormantul lui Mimar Sinan

Chinurile artei!
Intrarea obscura  la terasa Mimar Sinan

Terasa Mimar Sinan - vedere panoramica

Terasa Mimar Sinan - vedere panoramica, poduurile Galata si Bosfor, in fundal

Terasa Mimar Sinan - vedere panoramica, podul Ataturk

Terasa Mimar Sinan - vedere panoramica, podurile Galata si Bosfor, in fundal

Turnul Galata


Hagia Sofia cu zoom

Moscheea Printului (Sehzade)

Moscheea Printului (Sehzade)

Moscheea Printului (Sehzade)

Moscheea Printului (Sehzade)

Apeductul lui Valens

In zona hipodromului

Moscheea albastra

Aparate pentru bilete de transport

Podul si turnul Galata

Barcile cu macrou fript din Eminonu (balik ekmek)

Vapoare Turyol pentru croaziere


Croaziera - Palatul Dolmabahce

Croaziera - Palatul Dolmabahce

Croaziera - Podul Bosfor

Moscheea Ortakoy


Croaziera - cetatea Rumeli Hisari si Podul Mehmet Fetih

Croaziera - cetatea Rumeli Hisari si Podul Mehmet Fetih

Croaziera cetatea Anadolu Hisari


Prin bazar

Prin bazar

Prin bazar


Ingrid la Istanbul

Moscheea Rustem Pasa, cu faianta albastra de Iznik

Moscheea Rustem Pasa, cu faianta albastra de Iznik

Moscheea Rustem Pasa, cu faianta albastra de Iznik

Moscheea Rustem Pasa, cu faianta albastra de Iznik

Moscheea Rustem Pasa, cu faianta albastra de Iznik - minbar

Moscheea Rustem Pasa, cu faianta albastra de Iznik

Moscheea Rustem Pasa

Moscheea Rustem Pasa, cu faianta albastra de Iznik

Moscheea Rustem Pasa

Moscheea Suleiman

Moscheea Suleiman

Moscheea Suleiman, panorama din gradini

Moscheea Suleiman, panorama din gradini

Moscheea Suleiman, mausoleul lui Hurem

Moscheea Suleiman

Moscheea Suleiman

Moscheea Suleiman

Moscheea Suleiman

Intrarea la cafenea Mimar Sinan, in fata masinii albe

Intrarea la cafenea Mimar Sinan

Vedere de la cafeneaua Mimar Sinan

Vedere de la cafeneaua Mimar Sinan




Vedere de la cafeneaua Mimar Sinan

Vedere de la cafeneaua Mimar Sinan

Moscheea Printului (Sehzade)

Moscheea Printului (Sehzade)

Moscheea Printului (Sehzade)

Moscheea Printului (Sehzade)


Moscheea Printului (Sehzade), curtea interioara si fantana de ablutiune

Moscheea Printului (Sehzade)

Apeductul lui Valens

Moscheea Printului (Sehzade)

Moscheea Kalenderhane


Moscheea Kalenderhane

Moscheea Kalenderhane


Pisicile din Istanbul, prietenie la prima vedere


Bazarul de carti

Universitatea si Turnul lui Baiazid

Turnul lui Baiazid


Moscheea albastra

Hagia Sofia

Hagia Sofia


3 comentarii:

  1. Sehzade, nu Sehazde :)))).
    No, daca gasesti la noi ceramica stil Iznik, mi-as pune si eu. Nu stiu unde, dar mi-as pune :). Acum e la moda sa iei diverse modele dar cu acelasi colorit, intercalate printre albe, si doar un rand doua in bucatarie, deasupra blatului de lucru. Mi-au placut la nebunie ceramica si de la Rustem Pasa, de la intrare, mi-am luat mici suporturi de ceramica, diferite modele. Ah...ce lalele... https://www.facebook.com/ioana.muresan.31/posts/1050394861642151?pnref=story
    Ioana Muresan

    RăspundețiȘtergere
  2. Am corectat, multumesc pentru atentionare. Noi am cumparat, la dorinta lui Codrut, un platou mare, din ceramica de Iznic, cu un model frumos, rosu si albastru.

    RăspundețiȘtergere
  3. Minunata descriere, felicitari. Noi nu prea am avut curaj sa luam autobuz sau metrou asa ca am "lopatat" pe jos. Stam la un hotel la 500 m de podul Galata si ploua in draci

    RăspundețiȘtergere